Orice sistem de operare are folderele și fișierele organizate sub forma unui arbore. Dacă în Windows avem mai multe foldere rădăcină numite și partiții sau volume sau discuri logice notate cu C: D: E: etc., Linux este urmașul sistemului de operare Unix care are un arbore cu o singură rădăcină sub care există o structură fixă de foldere la care utilizatorul în mare parte nu are acces.
După cum vedem în figura 1 folderul rădăcină (root în engleză înseamnă rădăcină în română) este unic, se notează cu „ / ” și de la el pleacă toate celelalte foldere având fiecare câte o destinație specifică. Utilizatorul are acces de obicei doar la folderul home.
Din păcate nu există încă un video cu structura folderelor din linux în limba română dar video de mai jos are subtitrare în engleză care poate fi tradusă în română (pentru a învăța cu se traduce automat subtitrarea în română vezi reprezentarea datelor în memorie):
Există un super utilizator denumit Administrator în Windows și root în Linux adică cel care a instalat sistemul fiind singurul care are dreptul de a instala sau dezinstala sistemul de operare.
Pentru a ajunge în Android la root este periculos deoarece se trece peste toate barierele de securitate ale telefonului. Utilizatorii de telefoane inteligente cumpără telefonul cu sistemul de operare instalat și doar instalează aplicații și jocuri la nivel de utilizator în folderul home.
Operația de a accesa super-utilizatorul root în Android se numește rutare și constă în:
- Deblocarea bootloater-ului. Boot înseamnă pornirea sistemului de operare și loader înseamnă încărcător de programe.
- Instalarea unui program de recuperare numit TWRP (Team Win Recovery Project) prin flash-uirea lui adică accesând memoria fizică a telefonului care este o memorie flash la fel ca la stick.
- Rutarea propriu-zisă este instalarea aplicației super-su pe telefon care are acces la root. Comanda „su” în linia de comandă Linux ne oferă accesul la super-utilizator adică la root.
Videoclipul de mai jos este doar pentru prezentare. NU faceți așa ceva telefoanelor voastre. Atenție infmix.ro nu-și asumă în nici un fel responsabilitatea în cazul în care vă stricați telefoanele.
Concluzii:
- Fiecare sistem de operare are un super-utilizator care a instalat sistemul de operare și are drepturi supreme asupra sa. În Windows super-utilizator se numește Administrator. În Linux el se numește Root.
- În Linux arborele de directoare și fișiere are un sigur director rădăcină care se numește Root și la care noi nu avem acces. În Windows directoarele rădăcină au litere C: D: E: etc. și orice utilizator are acces la ele.
- Utilizatorul linux are acces doar la directorul Home. Fiecare utilizator linux are propriul folder denumit Home unde sunt salvate fișierele sale personale și care nu este vizibil pentru alt utilizator.
- În Android accesul la foldere și fișiere se face cu File Manager care oferă un acces limitat de drepturile de utilizator care nu este super-user.
Întrebări:
- Ce este un super-utilizator?
- Câte directoare rădăcină are arborele de fișiere și directoare în Linux?
- Ce se salvează în directorul Home?
- Ce rol are aplicația File Manager?
Temă:
Să se creeze pe Desktop structura folderelor din imagine. În imagine numele directoarelor sunt scrise lângă fiecare director. Voi le scrieți normal ca nume de directoare. Apoi folosind aplicația CMD cu comanda tree găsiți folderele voastre de pe Desktop.
